Unan dic'halleget

Setu un istor all a veze kontet gwechall e Loren hag e Breiz

Lo rèté

        I n-è tchièques ennêyes, În (h)ômme de Frîmbôs avôt ètu è l’Espôsition è Pèris. Comme ‘l y avôt demwêré (h)ieût jos, quand’l è r'véni è Frîmbôs, i ne savôza pus lo patois.
        ‘L avôt èch'té è Pèris în bé rochat, în nû(f) chèpé et eune paire de solés que li allînt tot bîn. ‘L atôza tell'ment chingi qu'les gens n'lo reconnahhînt pus.
        - Mais, ‡’ast în Monsû, que dit lè Laïde en lo r’wêtant. Et lu, que n'se sentôt pus pater d'peus que’l avôt ètu è Pèris, li rapond :
        - Comment que vous dites, Madame ?
        - Ah ! lo drôdjîn, que dit mè Laïde, lo val que sait lo français, è ç’t (h)oûre...
        - Évidemment, que rapond mo Pèrisîn...
        Comme y avôt în rèté sus têrre, tot prèch d’eune bocotte de r’wèyîn, val mo maquerot d'Pèrisîn, po s'faire valôr, que d'mande, en montrant lo rèté :
        - Mais... comment que ‡a s’appelle l’affaire-là, en patois ?
        Et, en d'hant ç'lè, i mat so pîd sus les dents di rèté‚ qu’atôt sus têrre.
        Tot d’în côp, lo rèté s’er’lûve et lo manche vînt li zoquer sus lo nez... în sâcré côp, allez !
        - Ah ! lo sapré‚ vingt verrets d'rèté, que s'mat è hûler lo Pèrisîn... je m'sovîns bîn d'to nom, è ç’t (h)oûre. Cè ne fait rîn, fât r’véni è Frîmbôs po trouver des rètés anlè. Si j’avôs sèvu, j’èrôs bîn demwêré è Pèris !

                        Fernand Rousselot,
                        Du sel de nos salines, 1926, p.67

Unan dic'halleget

    Ur paotr yaouank deuet d'ar gêr eus soudard a rae e zen, hag a lavare en doa ankounac'haet e vrezhoneg. Un devezh ma oa o labourat gand e dad en douaroù, e c'houlenne : "petra eo ceci, petra eo cela ?
    - Petra eo ur charrette ?
    - Ur c'harr, eme e dad dezhañ.
    - Bon ! petra eo ur cheval ?
    - Ur marc'h.
    - Ha, ha ! ur marc'h ! ya... Petra eo ur râteau ?
    Just evel ma komze ar c'hanfard, hep soñjal, e lak e votez war dent ar rastell, hag an troad o sevel en avel a ya da skeiñ ar paotr e-kreiz e fas.
    - A ! gast a rastell ! emezañ.
    - Che ! eme an tad, an troad rastell-se en deus degaset da vrezhoneg d'ar gêr, en un taol !

                An istor-mañ a oa bet klevet e Baden a-raok ar brezel pevarzeg
                hag a oa bet embannet gand J. Terilis er gelaouenn Dihunamb.